Localizare: la circa 500 m vest de satul Olteni, comuna Bodoc, județul Covasna, în punctul Cetatea Fetei; alte denumiri: Leánykavár

Relief: Situl este situat pe un promontoriu al Munţilor Bodoc, pe malul stâng al Oltului, fiind bine delimitat de pante abrupte naturale pe trei părți. Promontoriul se ridică cu circa 4550 m deasupra văii Oltului care curge înspre vest de sit şi de valea pârâului Sütő care se află spre sud-est. O altă vale adâncă mărginește situl spre est. Numai spre nord se leagă de dealul vecin printr-o șa îngustă. Situl se bucură de o excelentă vizibilitate asupra trecătorii spre depresiunea Bixadului. Chiar în fața sa, pe malul opus al Oltului, se află castrul roman de la Olteni, iar la 2.2 km nord, pe aceeași linie a primelor dealuri ridicate deasupra Oltului — fortificația medievală din punctul Heretz.

Istoricul cercetărilor: Staţiunea este menţionată pentru prima dată de Orbán Balázs în lucrarea sa despre ţinuturile secuilor. Primul sondaj arheologic este efectuat de Ferencz László, în anul 1910, sondaj în urma căruia identifică un strat de cultură, gros de peste 2.5 m și un nivel de «vălătuci». Include situl în rândul aşezărilor fortificate cu şanţuri de apărare din perioada eneolitică (Cucuteni-Ariușd-Tripolie). Un sondaj («tranșeu») efectuat de Székely Zoltán în 1947 în partea de est a promontoriului a dus la descoperirea, la adâncimea de 40 cm, a unui “zid de piatră” legat cu pământ şi a mai multor fragmente ceramice dacice, dintre care o cană cu toartă lucrată cu mâna cu ornamente rotunde aplicate ce ar proveni dintr-un mormânt de incinerație (?)

Aspect: Starea de conservare este relativ bună. Suprafaţa sitului este acoperită cu arbuşti şi pădure de foioase. Situl a fost afectat de căutătorii de comori şi de animalele sălbatice, în special de porcii mistreţi. Săpăturile lui Székely se pot distinge cu claritate în colțul nord-estic al platoului. Partea superioară a sitului, compusă dintr-un platou și cel puțin o terasa spre sud, măsoară cca. 60 m (est-vest) x 40 m (nord-sud).

Fortificație, Cronologie, Tip de Sit: Situl a fost până acum doar foarte puțin cercetat și încă și mai puțin publicat, iar din 1947 nu a mai beneficiat de niciun fel de săpături. Ce știm cu siguranță este că, în mod asemănător situației de la Boroșneul Mic Cetatea Bursucului, la Cetatea Fetei - într-o poziție înaltă, bine delimitată natural și eventual fortificată cu un șanț pe latura nordică (pe șaua de acces), a funcționat o așezare eneolitică (Ariușd) consistentă ce a fost suprapusă de o locuire din perioadă dacică.

Latura de est a sitului (pe latura opusă celei dinspre Olt) este cea mai abruptă; aici, la suprafața solului, pe toată lungimea marginii ușor înălțate a platoului, se pot observa numeroase fragmente de lut ars de mari dimensiuni. În marginea de nord a laturii estice Székely menționează un zid de piatră legat cu pământ și lângă el ceramică dacică, fără alte detalii privind construcția.

Bibliografie:

 

Harta

contentmap_plugin